Cum înveți pentru examenele de la facultate (o metodă care chiar funcționează)
Pe scurt
- Asimilează materia: înțelege fiecare curs o dată, cum trebuie.
- Transformă-l în întrebări la care trebuie să răspunzi din memorie.
- Răspunde-le din nou la intervale tot mai mari – la câteva zile, apoi la câteva săptămâni distanță.
- Încheie cu subiecte de exersare pe timp, în condiții de examen.
Pe scurt
Cei mai mulți studenți învață așa cum au fost obișnuiți la școală: recitesc notițele, subliniază ce e important, apoi recitesc ce au subliniat. Pare productiv, pentru că materia începe să ți se pară cunoscută. Dar cunoscut nu e totuna cu reținut, iar la examen trebuie să produci răspunsul, nu doar să-l recunoști.
Cercetarea despre învățare a fost neobișnuit de consecventă în privința a ceea ce funcționează în loc. Metoda de mai jos se bazează pe două dintre cele mai bine susținute tehnici care există și se potrivește cu un orar obișnuit de facultate.
Pasul 1: Asimilează materia
Nu-ți poți aminti ce n-ai înțeles niciodată. După fiecare curs, parcurge o dată prezentarea sau notițele, încet, și asigură-te că ai putea explica fiecare titlu unui prieten. Caută ce nu înțelegi cât e încă proaspăt – săptămâna dinaintea examenului e un moment prost să descoperi o lacună din săptămâna a treia.
E singurul pas în care cititul e activitatea principală. Fă-l scurt: scopul e să înțelegi, nu să memorezi.
Pasul 2: Transformă materia în întrebări
Rescrie fiecare curs sub formă de întrebări cu răspunsuri scurte – o idee pe întrebare. „Ce face pompa de sodiu-potasiu?” e o întrebare bună. „Explică transportul membranar” e un capitol întreg, iar pe el doar o să-l citești în fugă.
- Cere un singur fapt, o definiție, un mecanism sau un pas pe întrebare.
- Scrie răspunsul cu propriile cuvinte, destul de scurt cât să-l verifici dintr-o privire.
- Adaugă întrebările pe care le-ai greșit la seminar sau la subiectele din anii trecuți – alea valorează aur.
Apoi răspunde la întrebări cu răspunsul acoperit. Tot rostul e să spui sau să scrii răspunsul înainte să-l verifici: într-un experiment cunoscut, studenții care s-au testat singuri pe un text și-au amintit mai mult din el după o săptămână decât cei care au petrecut același timp recitindu-l, deși cei care recitiseră s-au descurcat mai bine la cinci minute după studiu.
Pasul 3: Repetă la intervale tot mai mari
Să revii la aceleași întrebări după o pauză e mai eficient decât să le faci pe toate într-o singură sesiune lungă. O amplă trecere în revistă a cercetărilor despre învățarea spațiată a găsit acest beneficiu în sute de experimente și a arătat că, cu cât testul e mai departe, cu atât pauza utilă dintre sesiuni e mai lungă.
În practică: reia întrebările de la un curs a doua zi, apoi peste câteva zile, apoi peste o săptămână, apoi la fiecare două-trei săptămâni până la examen. Întrebările la care răspunzi ușor se distanțează tot mai mult; cele pe care le greșești revin mai repede.
Pasul 4: Testează-te sub presiune
În ultimele două-trei săptămâni, adaugă exersare pe timp: subiecte din anii trecuți, dacă facultatea le publică, sau subiecte de probă, dacă nu. Rezolvă-le fără notițe, contra cronometru, apoi corectează-te cinstit. Așa antrenezi exact ce măsoară examenul – să produci un răspuns structurat sub presiunea timpului – și vezi ce teme mai au nevoie de pasul 3.
Un exemplu de rutină săptămânală
Pentru un semestru cu patru materii, o oră-două în majoritatea zilelor sunt suficiente dacă începi din timp. Ajustează blocurile după propriul orar.
| Zi | Materie nouă | Recapitulare |
|---|---|---|
| Luni | Întrebări din cursurile de săptămâna asta, materia A | Întrebările de ieri |
| Marți | Întrebări din cursurile de săptămâna asta, materia B | Tot ce e de recapitulat azi |
| Miercuri | Întrebări din cursurile de săptămâna asta, materia C | Tot ce e de recapitulat azi |
| Joi | Întrebări din cursurile de săptămâna asta, materia D | Tot ce e de recapitulat azi |
| Vineri | Recuperează ce ai sărit | Tot ce e de recapitulat azi |
| Weekend | Câte un subiect de exersare pe timp la fiecare materie | Întrebările greșite săptămâna asta |
Greșeli frecvente
- Recititul notițelor ca activitate principală. Te familiarizează cu materia, dar nu te ajută să ți-o amintești.
- Sublinierea. O analiză a zece tehnici comune a clasat-o printre cele mai puțin utile.
- Tocitul a tot în ultima săptămână. Aceleași ore, distribuite în timp, valorează mai mult.
- Sărirea peste întrebările pe care le tot greșești. Exact pentru ele există programul de repetare.
- Întrebări prea mari. Dacă un răspuns ocupă un paragraf, împarte întrebarea.
Dacă o tehnică ți se pare ușoară, probabil nu te ajută prea mult. Efortul de a-ți aminti e partea care fixează informația.
De mână vs. în StudyFi
Tot ce e mai sus funcționează cu cartonașe de hârtie și un calendar, și mulți studenți fac exact așa. Costul e timpul: să scrii întrebările pentru fiecare curs și să ții evidența a ce e de recapitulat și când.
StudyFi preia aceste două sarcini. Încarci prezentările sau notițele de la curs, iar el scrie din ele cartonașele și un test cu punctaj; pe planurile plătite programează și recapitulările, așa că în fiecare zi deschizi doar ce ai de recapitulat. Verifică cartonașele pe care le face – vin din materialele tale, dar tu îți cunoști cel mai bine materia.
Surse
- Roediger, H. L. & Karpicke, J. D. (2006). Test-Enhanced Learning. Psychological Science, 17(3).
- Karpicke, J. D. & Roediger, H. L. (2008). The Critical Importance of Retrieval for Learning. Science, 319(5865).
- Cepeda, N. J., Pashler, H., Vul, E., Wixted, J. T. & Rohrer, D. (2006). Distributed practice in verbal recall tasks: A review and quantitative synthesis. Psychological Bulletin, 132(3).
- Dunlosky, J., Rawson, K. A., Marsh, E. J., Nathan, M. J. & Willingham, D. T. (2013). Improving Students' Learning With Effective Learning Techniques. Psychological Science in the Public Interest, 14(1).